Trec anii...
Mi-a facut placere sa recitesc site-ul. Experientele care m-au impresionat in mod placut in acei ani au revenit in inima mea. Sunt foarte recunoscator de privilegiile mele de atunci, de oamenii inimosi care m-au ajutat - Echipa Estuar.
Dupa ce Fundatia Estuar Constanta s-a inchis, anii au trecut fara schimbari majore. In anul 2016 a inceput sa imi fie mai bine, multumirea si bucuria inimii au luat locul fricii si ingrijorarilor. In 2017, destul de brusc, viata mea s-a schimbat. Din dragoste si respect pentru mama, am inceput sa fac activitati gospodaresti pe care nu le-am putut face niciodata. De-a lungul anilor am incercat mereu si pana la urma am reusit. Toate aceste lucruri - piata, spalat/uscat rufe, etc, continui sa le fac cu placere, in supunere si ascultare fata de mama.
Mama este persoana cea mai iubita, cea care ma iubeste si mi-a fost alaturi de cand m-a adus pe lume si pana acum. M-a pastrat langa ea in ciuda tuturor problemelor pe care i le-am creat. Ar fi putut sa ma interneze la Centrul de Reabilitare Neuropsihica Techirghiol si ar fi avut o viata mai usoara. Mama m-a iubit asa cum am fost si nu m-a dat de langa ea. In fiecare dimineata Ii multumesc lui D-zeu ca mi-a mai daruit-o inca o zi. Ea ma iubeste si eu o iubesc si o respect, plin de recunostinta.
Multumesc lui D-zeu pentru cei care ne ajuta, pe mama si pe mine, pentru suflet. Cand D-na Doctor Danulescu, Psihiatrul care ma ajuta mereu cu profesionalism, intelegere si fidelitate, a scris "afect aplatizat", acesti oameni au fost singurii care au mai atins ceva in inima mea. Si acum ei continua sa ne umple inima de bucurie, pace si incurajare, mereu alaturi de noi la timpul potrivit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu